Get-to-know-you games

+Este bine să aveți bănci sau scaune pentru acest joc,

+ Jocul nu are nevoie de recuzită.

>

+ Gameplay plăcut și rapid.

>

Materiale necesare: un buştean suficient de lung, pentru a încăpea cu toţii pe el

Participanţii sunt invitaţi să se urce pe buştean, în ordine aleatoare.

Ei au de îndeplinit următoarele sarcini:

1. contratimp (3 minute), să se aranjeze în ordinea alfabetică a numelor mici, de la stânga la dreapta, fără a atinge solul mai mult de 5 ori.
2. contratimp, să se aranjeze crescător, în funcţie de vârsta pe care o au, fără a atinge solul mai mult de 3 ori
3. contratimp, fără să vorbească, să se aranjeze descrescător, în funcţie de mărimea pantofilor, fără să atingă solul deloc.

Alte probe amuzante pot fi adăugate. Contratimpul poate fi ajustat, în funcţie de cum se descurcă.

Materiale necesare: atâtea scaune câţi participanţi sunt, cu unul în minus

Participanţii se aşează pe scaune. Un voluntar stă în centru şi spune o idee: “eu niciodată nu am avut piciorul rupt”. Toţi cei care au avut piciorul rupt, se ridică şi îşi schimbă locurile. Cel din mijloc încearcă să îşi ocupe un loc. Cei care se ridică de pe scaune, nu au voie să ocupe locul de lângă ei.

PONT: propoziţiile trebuie să fie adevărate pentru cel care le spune. Ideile trebuie să fie creative şi să vizeze cât mai multe persoane (ex.: eu niciodată nu am chiulit de la şcoală, niciodată nu am avut 4 la română etc.

Materiale: o pătură/prelată/bucată de material mai mare

Participanţii se plimbă cu ochii închişi şi cu mâinile întinse pe un teren delimitat. La un moment dat, trainerul va merge la cineva, îl va atinge şi va pune o pătură peste el. La semnalul sonor, toată lumea se opreşte şi deschide ochii. REGULA este că nu are nimeni voie să întoarcă capul şi să se uite împrejur. Fiecare va spune pe cine vede în raza lui vizuală, fără a mişca capul. După ce oamenii ghicesc cine lipseşte (cine este ascuns sub pătură), jocul se reia.

Materiale: o pătură/prelată/bucată de material

Participanţii se împart în 2 echipe (5-20 copii). Înainte de asta, se face un tur al numelor, o dată sau de două ori.

Între cele două echipe, se poziţionează 2 lideri, care ţin pătura ridicată, pentru ca cele 2 echipe să nu se poată vedea. Regula este ca pe rând, echipele să desemneze câte un reprezentant, care să se aşeze în faţa/spatele păturii. Numărând până la 3, liderii lasă pătura jos, ca cei doi să se poată vedea. Primul care spune numele celuilalt, câştigă, iar cel care a pierdut, trece în echipa adversă. După câteva probe, pătura se lasă jos, fără o avertizare prealabilă. Echipa cu cei mai mulţi copii la final, câştigă.

Materiale necesare: (un elastic, 6 sfori de aprox. 1 m, o sfoară circulară, 2 pahare de unică folosinţă) x 2 sau câte echipe sunt

Participanţii se împart în 2/mai multe echipe (a câte 6 persoane) care primesc materialele de mai sus, pregătite ca în imaginea alăturată.

Participanţilor li se spune că reactorul nuclear s-a stricat şi depinde de ei să-l repare în timp util, pentru a salva oraşul lor de un dezastru nuclear. De aceea, ei trebuie să lucreze în echipă, pentru a găsi în timp util cea mai bună strategie de a forma un con prin suprapunea celor două pahare din mijloc. Pentru a nu-şi periclita viaţa în timpul procesului de reparaţie, nimeni nu are voie să depăşească marginea sforii concentrice. Singura variantă de a mânui paharele este prin intermediul sforilor prinse de elastic.

Se poate da un timp, înainte de începerea jocului, pentru a marca şi latura competiţională a acestuia.

ATENŢIE: pentru reuşita jocului, este necesară o suprafaţă plană.

Materiale necesare: baloane pentru fiecare participant şi mai multe markere.

Participanţii formează un cerc. Fiecare primeşte un balon şi un marker. Sunt invitaţi să se reprezinte printr-un cuvânt sau imagine pe care s-o deseneze pe balon. Pentru a nu se lungi procesul, se acordă maxim 5 minute pentru asta.

După ce toată lumea a terminat, la un semnal sonor, se aruncă baloane în aer şi se împrăştie; la un alt semnal sonor sau după ce se opreşte muzica, fiecare ia un balon în mână. Participanţii trebuie sa ghicească din 3 încercări cui aparţine balonul şi de ce.

Participanţii formează un cerc; fiecare îşi spune numele pe rând. O persoană stă în mijloc şi îşi îndreaptă mâinile întinse şi împreunate, care formează un pistol, spre unul dintre jucători, spunând „pac” şi numele acestuia: „pac, Andrei!”. Andrei se lasă în jos, iar cei aflaţi în dreapta şi în stânga lui, se duelează întinzându-şi mâinile în stil asemănător, unul către altul, spunând în acelaşi timp: „pac, X (numele)”. Cel care spune ultimul, trece în mijlocul cercului.

Pe măsură ce participanţii au prins ideea, se măreşte ritmul.

Nu sunt necesare materiale; jocul se poate face atât în interior, cât şi în exterior.

Participanţii se împart în echipe, în funcţie de nr. acestora. De preferat este ca o echipă să aibă între 4-7 participanţi.

Echipele concurează între ele, contra timp şi pe baza unei sarcini date, prin implicarea tuturor membrilor.

Echipa care realizează prima sarcină, acumulează puncte. Cine are la final cele mai multe puncte, câştigă.

Jocul se pretează atât în interior, cât şi în exterior.

Idei de sarcini ar fi: moară de vânt funcţională (exemplificată în poză: avem structura în mijloc şi elicea este formată din participanţi care se mişcă în jurul structurii), rachetă, peşte abia prins, roabă plină, maşină de formula 1, etc.

 Pregătirea jocului nu necesită material.