Jocuri de interior

Numere și numere

Participantii formeaza un cerc.

Mana dreapta se ridica la nivelul pieptului, cu palma orientata in sus. Degetul aratator stang, se ridica la nivelul pieptului si se indreapta in jos, pana atinge palma dreapta a vecinului.

Dupa ce fiecare si-a luat pozitia, liderul va da comanda “hop”. Aici, miscarile trebuie coordonate, astfel incat degetul stang sa fie ridicat (inainte ca palma vecinului sa-l prinda) si mana dreapta proprie sa inchida degetul aratator stang al vecinului.

 

Materiale necesare: 2 sau mai multe bidoane de plastic, în funcţie de nr. echipelor; aprox. 200 de gr. de boabe de porumb, câte un scaun de echipă.

Participanţii formează două sau mai multe echipe, în funcţie de nr. şi se aşează într-un şir.  În faţa şirului, se pune câte un scaun, cu spătarul orientat către participant. În faţa scaunului, se aşează bidonul de plastic. Fiecare participant primeşte câte două boabe de porumb (nr. este relativ; după prima tură, se poate creşte), pe care le păstrează în palmă. Sarcina fiecărui jucător este să introducă cât mai multe boabe de porumb în sticlă, fără a atinge scaunul şi fără a-l ocoli. Boabele căzute pe lânga bidon nu se pot ridica.

Echipele au libertatea de a-şi gândi strategia (ex.: ajutarea sau ridicarea celor mai mici). Nu există un timp dat. Câştigă echipa care a adunat cele mai multe boabe de porumb în sticlă.

 

Participanţii sunt invitaţi să se plimbe, într-un spaţiu delimitat. La auzirea comenzii, toţi trebuie să se grupeze în echipe de câte 3/5/2/6/1 etc. Între comenzi, se reia plimbarea. Ideal este ca mereu gruparea să se facă cu alte persoane decât data anterioară.

Scopul jocului poate fi împărţirea ad-hoc a participanţilor pe grupe sau eliminarea celor care rămân fără grupă. Ultimele două persoane rămase sunt câştigătoare.

 

Joc vioi, de interior sau exterior.

Nu necesită materiale.

Participanţii formează un cerc mai strâns; se aleg doi voluntari: unul este oaia şi celălalt lupul. Participanţii aflaţi în cerc sunt oi. Regula este simplă: oaia nu trebuie să fie prinsă de lup; în acest sens, ea poate intra/ieşi din cerc când vrea; în schimb, accesul lupului în cerc trebuie barat de către participanţi.

Pentru ca toţi copiii să primească un rol activ, pot fi invitaţi în perechi să-si ia câte un rol. Jocul se termină când toţi participanţii au fost fie lup, fie oaie, sau poate continua, la alegerea jucătorilor.

 

Jocul este unul vioi, ideal pentru interior sau exterior, indiferent de categoria de vârstă.

Nu necesită materiale.

ATENŢIE la vârsta participanţilor; cei mici se pot răni. Categorie preferată: adolescenţi sau tineri.

 

Participanţii formează un cerc, cu o distanţă de 2 paşi unul de altul.

Liderul, aflat în mijlocul cercului,  ridică mâinile împreunate deasupra capului şi scoţând un strigăt de luptă, le îndreaptă spre cineva din cerc. Persoana vizată mimează scosul sabiei (mâna dreaptă merge la şoldul stâng şi este ridicată deasupra capului) şi strigă “HA!”, în timp ce participanţii aflaţi la stânga şi dreapta lui, vor îndrepta mâna stânga pentru cel din stângul, respective dreapta pentru cel din dreapta, către abdomenul celui din mijloc, scoţând aceleaşi strigăte de luptă.

Când cineva greşeşte, jocul se opreşte şi toţi încep să bată ritmul pe genunchi şi din palme de trei ori, după care cu toţii arată spre cel care a greşit. Acesta iese din cerc şi aleargă o tură, după care revine la locul lui. În cazul in care sunt mai mulţi cei care sunt aţintiţi, ies cu toţii şi aleargă.

După ce au revenit, cu toţii intind mâinile, le freamătă, alături de “aaaaaaaaaaaaaaa”, până când cineva ia iniţiativa şi spune “I have the power” şi aţinteşte mâinile împreunate asupra cuiva din cerc.

Dacă sunt mai multe persoane care fac asta concomitent, jocul se opreşte din nou şi se reia bătutul din palme, pe genunchi, găsirea vinovaţilor şi alergarea turei.

Jocul este unul foarte antrenant, dacă se porneşte de la un ritm lent şi se ajunge la unul alert.

Nu sunt necesare materiale.

 

Sursa imaginii: http://rexfoundation.org/2006/12/16/the-parents-circle-%E2%80%93-bereav…

Participanţii se aliniază, la o distanţă de aprox. 3-6 m de lider.

Liderul va sta cu spatele la participanţi.

La start, participanţii se încerca să se deplaseze cât mai uşor şi în linişte, pentru ca liderul să nu-i audă. Scopul este să ajungă la el, să-i ia locul. Din când în când, pe neaşteptate, liderul va da comanda “statuie, stai” şi se va întoarce. Acesta este momentul în care participanţii trebuie să încremenească. Dacă liderul va zări pe cineva care s-a mişcat, persoana va fi invitată să-şi se întoarcă de unde a plecat.

Persoana care va ajunge prima în faţă, va lua locul liderului şi jocul se va relua.

 

Nu sunt necesare materiale.

Materiale necesare: atâtea scaune câţi participanţi sunt, cu unul în minus

Participanţii se aşează pe scaune. Un voluntar stă în centru şi spune o idee: “eu niciodată nu am avut piciorul rupt”. Toţi cei care au avut piciorul rupt, se ridică şi îşi schimbă locurile. Cel din mijloc încearcă să îşi ocupe un loc. Cei care se ridică de pe scaune, nu au voie să ocupe locul de lângă ei.

 

PONT: propoziţiile trebuie să fie adevărate pentru cel care le spune. Ideile trebuie să fie creative şi să vizeze cât mai multe persoane (ex.: eu niciodată nu am chiulit de la şcoală, niciodată nu am avut 4 la română etc.

Materiale necesare: [o lingură îngheţată (pusă în congelator de cu seara), legată de o bandă / sfoară lungă, în funcţie de nr. de participanţi (se socoteşte 1 m de pers.)] x nr. de echipe

 

Participanţii se impart în 2 echipe (între 4-12 mb.). Membrii se aliniază umăr la umăr, în 2 linii paralele. Lingurile cu banda sau sfoara înfăşurată se dau echipelor. La start, sarcina este să treacă lingura îngheţată pe sub haine (bluză şi pantalon), la toţi participanţii şi înapoi, să predea lingura cu banda/sfoara înfăşurată, aşa cum au primit-o. Totul în timp record. Echipa care termină prima, câştigă.

Excelent joc de înviorare.

Pentru un grup de adolescenţi – nu contează mărimea, ci să fie număr par, comenzile pot fi de genul: cap la nas, genunchi la stomac, pumn sub bărbie, cap la cap, şut la fund, cot la plex, picior la tibie, talpă la abdomen, deget la/în nas, cap în abdomen, mână în gât, genunchi la frunte, cap la spate, talpă la umăr etc.

Materialele nu sunt necesare.

 

Pentru un grup de copii, comenzile pot să difere, pentru a evita riscul accidentărilor: pumn la pumn, palmă la gleznă, deget mic la deget mic, ceafa la ceafă, tibie la abdomen, tibie la ceafă, glezna la ceafă, palmă la gură etc.

 

După ce participanţii prind ideea, se poate mări ritmul şi ultima pereche se poate elimina, până când va rămâne un singur câştigător.

Materiale: o pătură/prelată/bucată de material mai mare

Participanţii se plimbă cu ochii închişi şi cu mâinile întinse pe un teren delimitat. La un moment dat, trainerul va merge la cineva, îl va atinge şi va pune o pătură peste el. La semnalul sonor, toată lumea se opreşte şi deschide ochii. REGULA este că nu are nimeni voie să întoarcă capul şi să se uite împrejur. Fiecare va spune pe cine vede în raza lui vizuală, fără a mişca capul. După ce oamenii ghicesc cine lipseşte (cine este ascuns sub pătură), jocul se reia.

Materiale: o pătură/prelată/bucată de material

Participanţii se împart în 2 echipe (5-20 copii). Înainte de asta, se face un tur al numelor, o dată sau de două ori.

Între cele două echipe, se poziţionează 2 lideri, care ţin pătura ridicată, pentru ca cele 2 echipe să nu se poată vedea. Regula este ca pe rând, echipele să desemneze câte un reprezentant, care să se aşeze în faţa/spatele păturii. Numărând până la 3, liderii lasă pătura jos, ca cei doi să se poată vedea. Primul care spune numele celuilalt, câştigă, iar cel care a pierdut, trece în echipa adversă. După câteva probe, pătura se lasă jos, fără o avertizare prealabilă. Echipa cu cei mai mulţi copii la final, câştigă.

Materiale necesare: o prelată împăturită sau o pătură / bucată de material x nr. de grupuri

Participanţii se împart în grupuri de 4-8 pers. şi se urcă cu toţii pe prelată.

Li se spune că se află într-un bazar în Turcia şi un comerciant le face o ofertă foarte bună pentru un covoraş cu puteri magice, care să-i aduca mai repede acasă. Singurul lucru de care trebuie să ţină cont pentru a funcţiona, este că dacă va ploua, trebuie sa fie udat pe ambele părţi.

Acum se află în zbor, la o altitudine de 10 000m. Mai au puţin şi ajung acasă; numai că…. Începe să picure cu stropi mari... covoraşul începe să piardă din altitudine... trebuie să-l întoarcă pe partea cealaltă cât mai repede, pentru a nu muri cu toţii!

Echipele au la dispoziţie 5 min pentru a găsi varianta de a întoarce covoraşul, fără ca vreunul să cadă.

Materiale necesare: (un elastic, 6 sfori de aprox. 1 m, o sfoară circulară, 2 pahare de unică folosinţă) x 2 sau câte echipe sunt

Participanţii se împart în 2/mai multe echipe (a câte 6 persoane) care primesc materialele de mai sus, pregătite ca în imaginea alăturată.

Participanţilor li se spune că reactorul nuclear s-a stricat şi depinde de ei să-l repare în timp util, pentru a salva oraşul lor de un dezastru nuclear. De aceea, ei trebuie să lucreze în echipă, pentru a găsi în timp util cea mai bună strategie de a forma un con prin suprapunea celor două pahare din mijloc. Pentru a nu-şi periclita viaţa în timpul procesului de reparaţie, nimeni nu are voie să depăşească marginea sforii concentrice. Singura variantă de a mânui paharele este prin intermediul sforilor prinse de elastic.

Se poate da un timp, înainte de începerea jocului, pentru a marca şi latura competiţională a acestuia.

ATENŢIE: pentru reuşita jocului, este necesară o suprafaţă plană.

Participanţii se impart în 2 sau mai multe echipe mixte din punct de vedere al genului/vârstei/greutăţii etc.

Se delimitează un teren de “luptă”, o suprafaţă netedă şi plană, unde obstacolele cu potenţial periculos să fie înlăturate şi pe rând, câte două persoane (din echipe adverse) se duelează.

Poziţia de bătălie este pe spate, cu tălpile şi palmele bine fixate pe pâmânt, fără ca bazinul să atingă solul. Scopul celor doi parteneri este să-l destabilizeze pe celălalt, prin împins, tras sau alte strategii, fără să-l lovească. Când unul dintre ei atinge cu bazinul solul, a pierdut şi iese din joc. Câştigă echipa care rezistă cel mai mult în ring.

 

Nu sunt necesare materiale.

Materiale necesare: baloane pentru fiecare participant şi mai multe markere.

Participanţii formează un cerc. Fiecare primeşte un balon şi un marker. Sunt invitaţi să se reprezinte printr-un cuvânt sau imagine pe care s-o deseneze pe balon. Pentru a nu se lungi procesul, se acordă maxim 5 minute pentru asta.

După ce toată lumea a terminat, la un semnal sonor, se aruncă baloane în aer şi se împrăştie; la un alt semnal sonor sau după ce se opreşte muzica, fiecare ia un balon în mână. Participanţii trebuie sa ghicească din 3 încercări cui aparţine balonul şi de ce.

Material necesar: o masă (de cafea; standard), caserole (cel puţin una sau mai multe identice) sau cercuri.

Se răstoarnă o masă; participanţii se împart în două echipe, care se aliniază una lângă alta.

Se delimitează o distanţă de aruncare; fiecare participant are voie să arunce pe rând, o singură data caserola/cercul, pentru a nimeri unul dintre cele două prime picioare ale mesei. Dacă aruncarea este reuşită, se poate permite încă o aruncare suplimentară. Daca caserola/cercul nimereşte într-unul din ultimele două picioare ale mesei, punctul se adaugă echipei adverse. La 10 sau mai multe aruncări, jocul se opreşte şi se desemnează câştigătorul.

Sursa foto: http://bestclipartblog.com/28-table-clip-art.html/table-clip-art-2

Participanţii formează un cerc; fiecare îşi spune numele pe rând. O persoană stă în mijloc şi îşi îndreaptă mâinile întinse şi împreunate, care formează un pistol, spre unul dintre jucători, spunând „pac” şi numele acestuia: „pac, Andrei!”. Andrei se lasă în jos, iar cei aflaţi în dreapta şi în stânga lui, se duelează întinzându-şi mâinile în stil asemănător, unul către altul, spunând în acelaşi timp: „pac, X (numele)”. Cel care spune ultimul, trece în mijlocul cercului.

Pe măsură ce participanţii au prins ideea, se măreşte ritmul.

Nu sunt necesare materiale; jocul se poate face atât în interior, cât şi în exterior.

Participanţii se împart în echipe, în funcţie de nr. acestora. De preferat este ca o echipă să aibă între 4-7 participanţi.

Echipele concurează între ele, contra timp şi pe baza unei sarcini date, prin implicarea tuturor membrilor.

Echipa care realizează prima sarcină, acumulează puncte. Cine are la final cele mai multe puncte, câştigă.

Jocul se pretează atât în interior, cât şi în exterior.

Idei de sarcini ar fi: moară de vânt funcţională (exemplificată în poză: avem structura în mijloc şi elicea este formată din participanţi care se mişcă în jurul structurii), rachetă, peşte abia prins, roabă plină, maşină de formula 1, etc.

 Pregătirea jocului nu necesită material.

 

 

 

Copiii vor fi împărţiţi în două echipe.

Fiecare echipă îşi desemnează câte 2 membri. Dintre aceştia, unul va fi legat la ochi, iar celălalt îl va ghida. La o distanţă de aproximativ 2-3 m vor fi puse diferite obstacole şi două baloane (de culori diferite), ce conţin cuvintele unui verset biblic. Copilul legat la ochi şi ghidat de către partener, va trebui să parcurgă distanţa, să găsească balonul echipei şi să-l aducă înapoi. Echipa îl va sparge, va reconstrui versetul biblic, cuvânt cu cuvânt şi îl va lipi pe o coală de hârtie. Echipa care termină prima, câştigă.

Extins, activitatea se poate organiza pentru a servi ca joc de recapitulare pentru o serie de versete.